Românul s-a născut poet

Fiindcă tot se apropie 1 Decembrie iar românul s-a născut întradevăr poet (şi o să moară critic literar!) am expus starea naţiunii în versuri. Have fun!

România altădată
Era navă pilotată
O fi şi acum, mă socot,
Dar... navă fără pilot.

La noi în România şi Soarele se-ascunde
Două minute-ntregi şi câteva secunde,
Că nu mai vrea să vadă prostia omenească
Cum guvernează liber, în Ţara Românească.

Altădată-n România
Scârţâia democraţia.
Acum, mai avem un pic
Şi nu scârţâie nimic.

România, chiar de-i mare,
E supusă-n grele furci
Căci în bezna din parcare
A ajuns din nou sub turci!

Leul s-a apreciat
În afaceri româneşti,
Căci a fost omologat
Zaibărul de Băileşti.

Când toate sunt privatizate,
Tu, trist constaţi că-n România,
Rămân şi astăzi combinate...
Incompetenţa şi prostia.

Mari minuni pe lumea asta,
Multe am văzut şi basta,
Cum la noi e domn Prostia,
Indexat-au... sărăcia.

Să fim români ne chinuim,
Până când o dăm în bară,
Noi ne facem că trăim,
Ei nu se fac că ne omoară!

Deşteaptă-te, române,
Că munca-i de la Domnul!
- Eu m-aş scula, bătrâne,
Da-i stric nevestii somnul!

Ne scade neamul românesc?
Minciună foarte mare:
De-un timp, românii se-nmulţesc,
Mai mult... peste hotare!

Pe unde-aţi rătăcit sărmani
De peste două mii de ani?
Spuse românul răspicat:
Prin Europa, la furat.

Curtea prompt a condamnat
La trei ani de zdup în turn
Pe-un român care-a furat
Azi... inelul lui Saturn!

În justiţie se pare,
Proba cea mai bună-i şpaga,
Că mă-ntreb ce rost mai are
Tribunalul de la Haga?

Obiceiul nu şi-l pierde
Iese des la "iarbă verde"
Şi-ar putea să mai trăiască
De s-ar învăţa să... pască!

Că e caldă, sau că-i rece,
Costu-omoară pe român
Şi în timp ce apa trece
Datoriile rămân.

Românul încă mai zâmbeşte,
Că doar se trage din Păcală,
Stomacul însă dovedeşte
Că aparenţele înşeală!

Care şapte săptămâni?
N-o mai faceţi pe profanii;
Postul mare, la români,
Ţine, de un timp, cu anii!

E curată nebunie
Ce e-n şcoala românească:
Unii învaţă să scrie,
Alţii uită... să citească.

Cinci mătănii şi-o-nchinare
Fac românii, cu uimire,
În biserici, la intrare,
Şi în mall-uri, la ieşire.

Cum socot, cu grijă, eu -
Pe gândirea mea stăpân –
Ne lipseşte un Muzeu
Al Ciolanului Român!

Pe plaiul nostru românesc,
În stilul devenit caduc,
Rezistă cei ce nu gândesc.
(Adică cei ce ne conduc!)

Toţi trăiesc în colţ de rai,
Fiecare cum apucă:
Unii pe-un picior de plai,
Alţii pe-un picior de ducă.

Ca Român sunt optimist:
Sufăr trainic, deci exist!

(Valeriu Butulescu;Victor Martin;
Gheorghe Constantinescu-Gecko ;
Marian Grigore Dobreanu;
Ionel Iacob-Bencei ;
George Budoi ; Ion Bratu;
Ioan Toderaşcu;George Corbu;
Sever Purcia;Nicolae Bunduri;
Nicuşor Alecu-Murgeşti ;Gheorghe Ionescu.)

P.S. Dacă e întrebat ce ştie să facă, românul răspunde că face...ce vrea!

O seară plăcută! :)